Izvorul Mureşului (40 km dus – întors de la Centrul de Studii)Este aşezat în antreul masivului Fekete-Rez (1538m), care aparţine Munţilor Giurgeului, lângă DN 12 şi calea ferată Braşov-Deda. Denumirea localităţii face referire la originea râului Mureş, care izvorăşte din masivul Fekete-Rez. Vârful Gréces, înalt de 891 m desparte Ciucul Superior de Gheorgheni. În anul 1707 Both András aici a vrut să oprească austriecii care vroiau să ocupe Gheorgheniul, dar ca urmare a unei trădări a fost înfrânt. Multă vreme Izvorul Mureşului a aparţinut administartiv comunei Tomeşti, astăzi aparţine comunei Voşlăbeni. Ocrotitorul însufleţit al vieţii religioase a fost călugărul lazarit Ebner Lajos, care a înfiinţat o mică mănăstire la Izvorul Mureşului, iar lângă izvorul "turistic" al Mureşului a construit o capelă de lemn. Viaţa părintelui Ebner a avut un sfârşit violent, tragic la evenimentele din 1989. Vechea capelă a Izvorului Mureşului era construită în anul 1930. La sfârşitul anilor 1990, aici a trăit arhiepicopul pensionat romano-catolic Bálint Lajos, cine a construit o nouă biserică catolică. Mica clopotniţă aflată în curtea parohiei a străbătut cale lungă: dr. Kurkó Alajos din Sândominic a adus-o din Italia pentru satul natal, dar localnicii nu au avut pretenţii la ea şi aşa a ajuns la Izvorul Mureşului. Casa fraţilor sociali, vila-Pax adăposteşte activitatea ordinii Slakta Margit. Poetul-preot Sík Sándor în anii 1940 a petrecut aici mai multe zile. Întrucât Izvorul Mureş poate fi atins uşor atât cu trenul cât şi cu automobilul, este punctul de pornire a multor cărări de munte. Posibilităţi de drumeţii: pe Vârful Gréces ½ oră, pe Fekete-Rez (1538 m), prin atingerea Pietrei Sípos (1568 m) la izvorul Oltului (3 ore, marcată cu cruce roşie), la Peştera Sugău şi în Munţii Hăşmaş (Hăşmaşu Mare, Piatra Unică). Izvorul "turistic" al Mureşului este pe teritoriul satului, la poalele Vârfului Gréces, la dreapta de şosea, cam la 10 minute de mers pe jos. | 
